Cafea cu gust de catifea Povesti despre povesti

O parte din frumuseţile României. Traseu turistic: Oradea-Borsec-Agapia-Iaşi-Vişeu de Sus-Bârsana-Sighet III

Spread the love

O parte din frumuseţile României. Traseu turistic: Oradea-Borsec-Agapia-Iaşi-Vişeu de Sus-Bârsana-Sighet
O parte din frumuseţile României. Traseu turistic: Oradea-Borsec-Agapia-Iaşi-Vişeu de Sus-Bârsana-Sighet II

ZIUA A TREIA: AGAPIA – TARGU NEAMT – IASI – PUTNA

 

Raiul pe pământ. Mânăstirea Agapia. Muzeul N. Grigorescu. Casa Memorială Al Vlahuta
Ctitorul Mănăstirii Agapia (Agapia din Vale sau Agapia Nouă) este hatmanul Gavriil Coci, fratele Domnului Moldovei Vasile Lupu. În perioada 1641-1643 el a construit biserica actuală a Mănăstirii Agapia, cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, planurile acesteia fiind alcătuite de arhitectul grec arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Sfântul lăcaș a fost târnosit la 12 septembrie 1646 de către mitropolitul Varlaam al Moldovei, înconjurat de un mare sobor de preoți și călugări, în prezența voievodului Vasile Lupu.

Deasupra intrării de pe latura sudică a bisericii se află o pisanie în limba slavonă, cu textul:

„În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, iată eu robul lui Dumnezeu, Gavriil hatmanul și Doamna Liliana, am făcut și am înzestrat această mănăstirea Agapia din nou, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Vasile Lupu Voievod. Și s-a început zidirea în anul 7150 octombrie 16 zile și s-a săvârșit în 7152 septembrie 3 zile și s-a sfințit în 7155 septembrie 12.
În decursul istoriei, au avut loc invazii care au adus mari pagube mănăstirii și uneori i-au făcut pe călugări refugieze în munții din împrejurimi. Pot fi amintite atacurile turcilor și tătarilor din 1671-1672, când mănăstirea a fost avariată, jefuirea Agapiei de către tătari în iarna anului 1674-1675, prădarea mănăstirii de către poloni în 1680, care au transformat biserica mare în grajd de cai și avarierea mănăstirii tot de către oștenii poloni ai regelui Ioan al III-lea Sobieski în perioada 1689-1693.”

La începutul secolului al XIX-lea, dorind să înființeze un seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei a dispus ca cele 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Prin hrisovul domnesc din 1803 al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici (până atunci fusese obște de călugări). Cu acest prilej, a fost înființată o școală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Ca stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului Veniamin Costache.

Însă, grelele încercări prin care a trecut mănăstirea nu se terminaseră. La 16 septembrie 1821 sfântul lăcaș monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice cu textul:

„Această sfântă mănăstire au pătimit primejdii cu arderea focului, atât înlăuntrul cât și afară, despre turci, la tulburarea ce s-a urmat în anul 1821, la septembrie 16 zile, atât chiliile înăuntru, cât și pe afară dimprejur. Iară în anul 1823, în zilele prea înălțatului domn Ioan Sandu Sturza Voievod, prin blagoslovenia Prea Sfințitului Mitropolit al Moldovei, Chirio Chir Veniamin Costache, și prin osârdia și sârguința surorii Preasfinției Sale maica Elisabeta schimonahia, stareța acestei sfinte mănăstiri, s-au meremetisit și s-au tencuit, atât înăuntru cât și înafară și s-au și acoperit din veniturile mănăstirii și ajutorul creștinilor. Drept aceasta, spre veșnica pomenire a acelor ce s-au ostenit și au ajutat și spre aducerea aminte de primejdia ce s-au întâmplat, s-au însemnat pe această piatră, la anul 1823, iunie 30.”

În 1847, pe latura de sud a incintei mănăstirii a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tuturor Sfinților. Catapeteasma paraclisului a fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani, paraclisul fiind sfințit la 31 august.

În 1858 stareța de atunci, Maica Tavefta Ursache, l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a repicta pereții interiori ai bisericii principale a mănăstirii. Lucrările au durat trei ani (1858-1861). Cu această ocazie, biserica a fost înzestrată cu mobilier nou, lucrat la Viena și Paris. Biserica a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de către arhiereul Calinic Miclescu.

În 1995 au început ample lucrări de restaurare a acestui monument istoric, ele fiind finalizate la începutul anului 2009. O mare atenţie a fost acordată picturilor murale originale aparţinând lui Nicolae Grigorescu, acestea fiind supuse unor lucrări de refacere şi recondiţionare. Prin finalizarea acestor lucrări s-a reuşit redarea în circuitul turistic şi ecumenic a unui monument deosebit de important pentru cultura românească.

La Humulesti. Ion Creangă. Nica din Amintiri de Copilărie.

Poveştile şi amintirile lui Creangă ne-au marcat multora copilăria. Casa era aşa cum mi-am imaginat-o, una de poveste.

Iaşi. Parcul Copou
Grădina Copou (sau Parcul Copou) este cel mai vechi parc din Iaşi, situat pe dealul Copoului. Parcul datează din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii 1833-1834), în centrul său fiind amenajat „Obeliscul cu lei”, numit iniţial „Monumentul Legilor Constitutionale”, ridicat dupa planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff şi a reformelor introduse de acesta în Moldova. Tot în acest parc se află “Teiul lui Eminescu”, ca şi Muzeul închinat acestui mare poet. O serie de busturi dedicate unor mari personalitati ale culturii române strajuiesc aleea principală a parcului.
Învelit într-o adevarata padure de copaci, Copoul se numea la începutul îndelungatei sale existenţe „Podu Verde”, căci trecea printre vii, grădini şi livezi strapunse ocazional de acoperişul unui conac boieresc. Vechea „uliţă aristocratică a Copoului” este în prezent cartierul Copou, aflat pe dealul cu acelaşi nume.
Grădina Copou e cel mai vechi parc din Iaşi. Sub Grigore Ghica, cunoscut ca un domnitor priceput şi blând, caruia îi placea relaxarea, a fost ridicat la Copou un foişor de odihna în stil turcesc; acestui domnitor îi revenine meritul de a fi introdus Copoul în atenţia boierilor, obişnuiţi până atunci cu plimbările la Bucium şi Galata. Deoarece nevoia de o grădina publică persista, lucrările de amenajare a parcului au început în 1833, sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturza.
Centrul parcului este decorat cu „Obeliscul cu lei” (sau „Monumentul Legilor Constituţionale). Puţini ştiu că în Obeliscul cu lei se banuieşte a exista un document organic de pe vremea lui Al. I. Cuza. Lângă Obeliscul cu lei odihneşte „Teiul lui Eminescu”, arbore îndrăgit de poet, ce „căpăta valoarea unui monument viu, cel mai preţios poate, din câte s-au închinat marelui şi nefericitului poet.” Teiul uriaş, batrân de 100 ani, îsi deschide florile în fiecare primavară. Ani la rând, această zonă era des vizitată de Mihai Eminescu şi iubita sa, Veronica Micle, parcul Copou rămânând şi astăzi o mărturie nescrisă a iubirii lor şi un simbol romantic al Iaşului. Toamna mângâie auriu chipul de bronz al lui Eminescu, asezat în faţa teiului. Nu departe de bustul lui Eminescu, pe „Aleea Junimea”, se află şi bustul din bronz al Veronicai Micle şi ale membrilor Junimii: Ion Creangă (autor I. Dimitriu), Nicolae Gane (I.Irimescu), Costache Negruzzi şi Ciprian Porumbescu (I. Barleanu).
In 1989 s-a deschis în parc un muzeu “Mihai Eminescu”, conceput de arhitectul Virgil Onofrei. Anual are loc în Gradina Copou târgul naţional de ceramică „Cucuteni”, care adună meşteri olari din toată ţara.

Catedrala. Mânăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Palatul Culturii. Iasi

Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea Sucevei, construită la sfârşitul secolului al XIV-lea în apropierea oraşului medieval Suceava, a fost principala reședință a domnilor Moldovei timp de aproape 200 de ani, astăzi un monument istoric de nivel naţional.

Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel şi ziduri de apărare, a fost consolidat şi completat în cadrul uni vast proiect cu finanţare în perioada 2011-2015, redându-i aspectul impunător, intrat în legendă, dar şi subtila strălucire princiară din trecut.

În anul 2016 a fost realizată în Cetatea Sucevei prima expoziţie permanentă care ilustrează teme de mare interes pentru public, precum prima şi cea mai cuprinzătoare prezentare a armelor medievale din Moldova, a blazoanelor domnilor şi boierilor moldoveni din secolele XIV – XVII sau Tezaurul medieval al Moldovei. Lapidariul recompune pentru prima dată cea mai completă imagine a Cetăţii Sucevei, evidențiind sistemele constructive şi decoraţia arhitecturală, dominate în secolul XV de variate teme ale goticului. Utilităţi domestice medievale, precum sobele de teracotă, combină absolut surprinzător şi elegant motive decorative locale cu cele central-europene. Sistemele multimedia cu tematică istorică medievală şi proiecţiile video, holograme cu subiecte legate de istoria cetăţii reprezintă o noutate expoziţională în România. Cele mai bine receptate de către publicul vizitator sunt cartea interactivă de istorie medievală a Moldovei – Străinii despre noi şi proiecţia video Cronica Cetăţii Sucevei, reconstituind o lume surprinzătoare şi vie, îndepărtată şi totuşi foarte reală, având sentimentul puternic că toţi facem parte din aceeaşi poveste!

Sfârşitul celei de a treia zi ne-a găsit într-un loc rustic, linstit şi plin de viaţă – Pensiunea Codrii Putnei -situată în centrul comunei Putna, pe drumul ce duce spre Chilia lui Daniel Sihastrul.

VA URMA

Ultimele postári

Leave a Comment

Specify Facebook App ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Facebook Login to work

Specify Twitter Consumer Key and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Twitter Login to work

Specify LinkedIn Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for LinkedIn Login to work

Specify GooglePlus Client ID and Secret in Super Socializer > Social Login section in admin panel for GooglePlus Login to work

Specify Instagram Client ID in Super Socializer > Social Login section in admin panel for Instagram Login to work

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Refuză

%d blogeri au apreciat: