Cafea cu gust de catifea

Dialoguri Lăuntrice – Încrederea

De multe ori avem impresia că destinul nostru este un pelerinaj plin de încercări! -Ce-mi poţi spune despre încredere, oglindă-oglinjoară ? Dacă porneşti într-o călătorie, şi dai peste diverse persoane diferite ca naţie, religie, nu te uita la aspect şi limba maternă, ci la sufletul lor căci încrederea se bazează pe sinceritate, omenie, pe mâna întinsă cu prietenie. Atâta timp cât mergeţi pe acelaşi drum, izvorul interiorului curge de la sine, nu contează originea ci originalitatea. Încrederea se naşte dintr-un joc între fapte şi transparenţă, un joc între expresiile lăuntrice…

Citeşte mai mult...
Cafea cu gust de catifea

Dialoguri Lăuntrice – Cunoaşterea

– Să vorbim despre cunoaştere! Sanai spunea: “A citi ştiinţa nu e totuna cu a cunoaşte”. Întregirea cunoaşterii se face cu cea de sine dar prin văzul celor din jur şi nu aşa cum te percepi tu. Cunoaşterea a fost înţeleasă în două moduri: ca progres realizat în interiorul nostru – concepţie aparţinând lui Platon, ca o creştere a puterii noastre asupra lumii înconjurătoare – concepţie dezvoltată de Bacon. Cunoaşterea este o ciorbă hrănitoare omului având ca ingrediente: legume, condimente şi carnea, respectiv informaţia, experienţa şi învăţarea. La început cărăm…

Citeşte mai mult...
Cafea cu gust de catifea

Dialoguri Lăuntrice – Libertatea

Nu trebuie să te macini pentru ceea ce nu există şi nu poţi să atingi; trebuie să fii liber pentru ceea ce există şi pentru ceea ce poţi să atingi! -Vorbe mari, aş spune. Să înţeleg că vom vorbi despre libertate astăzi, oglindă-oglinjoară, dar ce se întâmplă atunci când ne simţim constrânşi de anumiţi factori din viaţa noastră şi nu putem să ne simţim liberi, aşa cum ne-am dori? Înhămarea cu libertate aduce bunăstarea de care avem nevoie. Constrângerile nu au ce căuta în sufletul şi mintea noastră. Dar dacă…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Lady in Red

„un chip frumos nu-i decât o umbră aromată ce urmează cu orice preţ să-şi trăiască tinereţea unui plan răzuit de curbele unui destin veştejit.” culoarea macului stabileşte anotimpul raţiunii nebune cu veşmânt de Lady, Lady in Red, simptom ivit pe geamul lăsat deschis trupului anonim ce frământă simţurile cu entuziasmul unei fântâni arteziene. maturitatea sufletului dă lovituri mortale somnambulului fidel cu repeziciunea degetelor ei presărate cu muşcături roşiatice rotindu-se agitate pe trupul gol de amintiri aruncate-n puţul tăcerii. umezeala buzelor ei ce imită larva de culori se preling pe lenjeria…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Noapte…

Noapte… pe umărul tău stăteau stele şi-n ochii tăi erau zidite, culori de iele, pe braţe duceai idile, cusute-n efemere file. Noapte… te-aşterni ca pasărea de noapte, răpeşti vorbe cântate din vijeliile valurilor amorezate umplându-ţi cupa viselor … cu pulbere-noapte. Noapte… voiesc să-ţi mai aud încă o dată vioara cufundată, în Luna solitară, ce m-adoarme cu blândeţe într-un somn de poveste. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Ultima dorinţă

în parfumatul anotimp, mi-e dor de mustul buzelor tale, ce mi-aminteşte de-al tău surâs, preţuindu-l după fiecare gustare. mai vreau doar o gură de balsam, din cartea “Picură cu lună”, să strălucesc în inima ta, să-mi croieşti veşmânt cu rimă. apoi, într-o zi să mă aşez, în versul scăldat în dragoste, să te-ncarc cu mătasea unui vis, din cupa magică cu strugure-şoapte. din flori de lună să-ţi fac grădină, în sufletu-ţi îngrădit cu sârmă, şi-n ochi să-ţi picur seminţe de stele, să-ţi lumineze privirea în vălul umbrelor iele. Autor: Maria…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Stau şi aştept

Stau şi aştept să mă cufund în stele şi o bucată de lună, să mă pătrunzi cu trupul tău uns cu scântei – dorinţă stinsă-n mine. Stau şi aştept să-mi muşti buzele, pulpele, sânii, să mă blestemi să mă împrăştii-n simţurile tale. Stau în fire de păcate, aştept o iluzie, pe barca destinului tău să mă poarte, să mă lipesc de tine – leac numit iubire. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Paşi de tango

E noapte de toamnă, invitându-mi lacrima, Cerul se clatină sub privirea umedă, Oraşul hibernează pe fundul unei ceţi, Pielea ta diafană cu ochii ţi-o cuceresc. Dragostea noastră ca o luntre divină Ne învăluie de sus în jos urmărind Scara sufletelor noastre prinse În dansul unui tango vrăjit. Trupul se mişcă-n dulcele-ţi cuvinte Buzele şoptesc cântecul ce-aprinde Dorinţa, focul pasiunii, săgeţi ce intră În vâltoarea fermecată sprijinită de gândul ascuns. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Ispita

aş vrea să-ţi scriu-n palmă gândurile mele acum când nu ne-om îndepărta de singurul loc atins, dragostea din noi. m-ai ridicat din vremea unui început atins cu florile cerului acum spre apus mi-ai zidit un cântec, interiorul din noi. ne-am atins câteva fulgere ţesute pe buze cu emoţie acum trăim abandonaţi într-o poveste interzisă, scrisă din noi. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Altarul frunzelor

Din cuibul nopţii se răsfrâng, colţi de vânt crucificaţi în aer, bătând toba viselor adânc, sărutate de săbiile arzătoare. Din sălcii legănate se prescriu, cure pentru boli necurabile, din sterpe gânduri s-au strâns coroane de constrângeri inefabile. Din pietre moarte renasc iluzii arse de timpul frunzelor rebele, ridicând statui avare acelor firi îmbrăcate în umbre funebre. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...

Refuză