Poezii Sertarul cu creaţii

Scrisoare catre o muză

Versatilitatea ta e deznădejdea mea, Puţin îmi pasă unde mă va duce călătoria, Când carnea străluceşte plină de pofte Din farmecul ochilor tăi aievea. Ciudat dar simt nevoia de a bea, de a mă înfrupta din seva ta, să mă sufoc în dragostea ta, să îţi ofer instabilitate cu tandreţea. Poveste cu tâlc, ţinând între degete pieptul tău. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Erotism Poezii Sertarul cu creaţii

Tot mai crezi?

Crezi că albastru e roşu? Te înşeli devreme Fluviul sufletului tău E prins de rochia ei Tot mai crezi? Crezi că lumina te zăreşte? Incetineşte iluzia Te scurgi pe trupul ei Agitat trepidezi Smulgându-ţi gemete. Flămând aluneci pe buze pe gât, pe umărul roz, până la talie, ademenit de parfumul pielii ei. Tot mai crezi? Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Tu

Te-ai îndrăgostit de frivolitatea cuvintelor, urmărindu-mă, aşteptând fiecare mişcare, să-mi intri în minte, să uit de lume, răsucindu-ne unul în altul, în evadare. Şi m-ai lăsat în deznădejdea mea, lipind în mine iluzii sugrumate, să respir doar universul tău, să nu mai deosebesc ziua de noapte. Subtil mă apropii şi mă îndepărtezi, îţi radiază ochii de poftă când mă vezi, mă învălui în poveşti întrebătoare, să strălucesc de pofta unor riscuri neştiutoare. Radiem ca doi gurmanzi de simpatie, dar ne e frică să dăm naştere la iubire. Autor: Maria Dumitrache…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Dorinţă de Dragobete

M-am îmbrăcat cu rochia, roşie de dor, Ce-mi dansează în cântecul, literelor de amor, Şi vreau să înot în lacrimile tale tăcute, Să mă scurg în sufletul tău prins, în gânduri triste. Să mă respiri intens, aer din flori de frezie, Să mă iei de mână, să îmi cânţi din petunie, Din roze să-mi împodobeşti părul, Pictându-l cu culori multicolore, ca pictorul. În oglinda ochilor să-mi şopteşti cuvinte, Să mă priveşti, murmurându-mi o sonetă fierbinte, Să zburăm de mână, pe-o petală de crin, Să mă săruţi,să mă pierd în farmecu-ţi…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Ce ne vom spune?

Ce ne vom spune când luna ni se va sprijini în mâini şi poarta către iubire se va deschide? Ce ne vom spune când ne vom deschide inima, şi sânii mei, stele fierbinţi, îţi vor alina durerea? Vom închide ochii, iubite, şi ne vom privi dragostea din noi, sunetele pianului ne va împrăştia-n piele, senzaţii abandonate-n mişcări. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Vis mahmur

Noaptea curge precum o pisică Şi glasul ei se-aprinde în umbre Trăite şi nevăzute în lumina tristă Ce imprimă un vis vrăjit de iubire. Un vis ale stelelor îmbrăţişate Ca să nu uit şi mereu să le port Într-o lentă mestecare prelinsă Pe văzduhul unei raze de amor. Şi de mă voi pierde în trecut Fără să gust din mustul împlinirii Stelele în vis mi-au şoptit: -Dezbracă-te de temeri şi durere! Şi cum aş putea în această lume Care ne prinde în mări îngheţate De atâtea plecări şi suspine Spre…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Nostalgie nocturnă

Aşază-ţi vorbele peste gândurile mele în clipele când noaptea se aşterne, dăruind strănuturi cu vise şi stele, stârnite de mireasma simţurilor mele. Întoarce-te în fericirea din tine unde sufletu-ţi amăgit suspină, sedus de o imagine decolorată precum o lacrimă crispată. Uită de valul dorului rutină şi împodobeşte-mi trupul cu lumină, rămâi captiv în şoaptele mele tandre, în săruturi cu semne şi miresme calde. Noaptea să ne prindă împreună, legănaţi de dragostea aprinsă-n surdină, şi ploaia să ne pătrundă-n gânduri cu melodii cernute din bucăţi de lună. Autor: Maria Dumitrache DMP

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Sub al nostru cer virtual

Patru anotimpuri, două suflete, o inima ce se-ncheagă în lumina unei flori nocturne, pătrunsă de două click-uri călătoare spre un cămin virtual. sunt nopţi când mă aşez în apa albastră, visând la tine, ce-odată sufletu-mi-ncântai cu vocea ta înstelată, că mă iubeşti de-acolo… că mă iubeşti de… sub al nostru cer virtual. sunt nopţi, ca şi aceasta, atinse cu fulgi de nea, în care te caut printre litere, sărutându-le cu privirea, două locuri diverse, un singur rând răsună: că mă iubeşti de-acolo… că mă iubeşti… sub al nostru cer virtual.…

Citeşte mai mult...
Poezii Sertarul cu creaţii

Te blestem

Te blestem să mă iubeşti orbit de iubire, cu furculiţa să muşti fiecare dorinţă cu trăire. Visele să îţi fie biciuite pe buzele îngheţate, mirosul de jad să te cuprindă în fiecare noapte. Inima să îţi bată ca un flămând căutând gura pregătită să te sărute, să te cuprindă în soarta care cerşeşte obosită. Te blestem să te lepezi de conştiinţă, de cuvinte sfeşnic să îţi fie pielea unsă cu vin şi mângâieri netihnite. Te blestem să mă strigi topindu-te din picioare, până când vei fi pregătit pentru schimbare.  …

Citeşte mai mult...

Refuză